A purces odată avva Ammona să meargă la avva Antonie şi a pierdut drumul. Şi şezând, a adormit puţin. Şi sculându-se din somn, s-a rugat lui Dumnezeu, zicând: „Mă rog Ție, Doamne, Dumnezeul meu, să nu pierzi zidirea Ta”. Şi i s-a arătat lui ca o mână de om atârnată de cer, arătându-i drumul, până când a venit şi a stătut deasupra peşterii lui avva Antonie

În Sfânta Scriptură sunt arătate unele semne care vor premerge sfârşitul. Acestea sunt: 1) predicarea Evangheliei la toate popoarele (Mt 24, 14); 2) convertirea poporului iudeu (Rm 11, 15-26); 3) ivirea lui Antihrist (2 Tes 2, 3-11; 1 In 2, 18), omul nelegiuirii (2 Tes 2, 1-10) sau „fiara” (Ap 13, 1-18) lucrând împreună cu uneltele sale, prooroci şi hristoşi mincinoşi, tot felul de... mai mult

Iar Neeman n-a fost mare în faţa Domnului, ci în faţa domnului său; adică era unul dintre cei puternici de lângă împăratul sirienilor; deci cercetează cu de-amănuntul Sfânta Scriptură şi de acolo vei găsi dezlegarea întrebării