Numerele capitolelor din cartea curentă:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
1.
Conducătorul înţelept îndrumează bine pe poporul său, şi cârmuirea omului priceput este cu bună rânduială.
2.
După cum este judecătorul poporului, aşa sunt şi slujitorii lui şi cum este mai-marele cetăţii, aşa sunt toţi cei ce locuiesc în ea.
3.
Un rege neînvăţat va pierde pe poporul său, şi cetatea sporeşte prin înţelepciunea mai-marilor ei.
4.
Cu îmbrăcămintea hainelor să nu te lauzi, nici în ziua măririi să nu te trufeşti, că minunate sunt lucrurile Domnului şi ascunse faptele Lui între oameni.
4.
În mâna Domnului este stăpânirea pământului şi la vremea sa va ridica pe cel folositor la cârmuire.
5.
În mâna Domnului este izbânda omului şi Domnul este Cel Care pune mărirea Sa pe fruntea stăpânitorului.
6.
Să nu te mânii pentru orice nedreptate pe aproapele şi nimic nu face cu patimă şi cu nechibzuinţă.
7.
Urâtă este înaintea Domnului şi înaintea oamenilor trufia, căci faţă de amândoi ea este păcatul nedreptăţii.
8.
Împărăţia de la un neam trece la alt neam, pentru strâmbătăţi şi pentru semeţii şi pentru avuţii.
9.
Pentru ce se trufeşte cel ce este pământ şi cenuşă, când în viaţă el le leapădă mereu dinăuntrul său?
10.
Boala îndelungată o taie doctorul şi împăratul astăzi este şi mâine va muri.
11.
Că murind, omul va moşteni şerpi şi fiare şi viermi.
12.
Începutul trufiei omului este a părăsi pe Dumnezeu şi a-şi întoarce inima sa de la Cel care l-a făcut.
13.
Începutul păcatului este trufia, şi cel care stăruieşte în ea este ca şi când i-ar ploua urâciune.
14.
Pentru aceea, minunate certări a adus Domnul şi i-a surpat pe ei până în sfârşit.
15.
Scaunele celor mai mari le-a surpat Domnul şi a pus pe cei blânzi în locul lor.
16.
Cele bune şi cele rele, viaţa şi moartea, sărăcia şi avuţia de la Domnul sunt.
16.
Rădăcinile neamurilor le-a smuls Domnul şi a răsădit pe cei smeriţi în locul lor.
17.
Ţările neamurilor le-a surpat Domnul şi le-a stricat până la temeliile pământului.
18.
A slăbit pe mulţi dintre ei şi i-a pierdut şi a făcut să înceteze de pe pământ pomenirea lor.
19.
Nu s-a hărăzit oamenilor trufia, nici urgia mâniei celor care se nasc din femei.
20.
Care este neamul vrednic de cinste? Neamul omenesc.
21.
Care este neamul cel cinstit? Cel care se teme de Domnul.
22.
Care este neamul fără de cinste? Tot neamul omenesc.
23.
Care este neamul fără de cinste? Neamul care nu ţine poruncile.
24.
Între fraţi, povăţuitorul lor cinstit este, şi cei ce se tem de Domnul sunt la fel înaintea ochilor Lui.
25.
Lauda celui bogat şi a celui cinstit şi a celui sărac este frica Domnului.
26.
Nu este drept a batjocori pe săracul cel înţelept şi nu se cuvine a mări pe omul cel păcătos.
27.
Cel mare şi judecătorul şi cel puternic se vor mări, dar nici unul dintre ei nu este mai mare decât cel care se teme de Domnul.
28.
Robului înţelept îi vor sluji cei slobozi şi bărbatul înţelept nu va cârti când este dojenit.
29.
Nu te face înţelept când faci lucrul tău, nu te mări în vremea necazului tău.
31.
Fiule, întru smerenie măreşte sufletul tău şi îi dă lui cinste după vrednicia lui.
32.
Pe cel care păcătuieşte asupra sufletului său, cine-l va îndrepta? Şi cine va cinsti pe cel care îşi face de ocară viaţa sa?
33.
Săracul este cinstit pentru ştiinţa sa şi cel bogat este cinstit pentru avuţiile sale.
34.
Iar cel care este de laudă întru sărăcie, cu cât mai mult ar fi de cinste dacă ar ajunge bogat? Şi cel dispreţuit întru avuţie, în sărăcie cu cât mai mult va fi dispreţuit?
