Numerele capitolelor din cartea curentă:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
1.
Cel care se atinge de smoală se va mânji şi cel care se însoţeşte cu cel trufaş asemenea lui va fi.
2.
Povară mai grea decât poţi să nu ridici; aşa şi cu cel mai tare decât tine şi mai bogat nu te însoţi.
3.
Cum se va întovărăşi oala de pământ cu căldarea? Căldarea va izbi oala, şi oala se va sparge.
4.
Bogatul a făcut strâmbătate, şi tot el s-a mâniat.
5.
Celui sărac i s-a făcut strâmbătate şi el se roagă pentru iertare.
6.
Până îi vei fi de folos, va lucra cu tine; iar de vei ajunge sărac te va părăsi.
7.
De ai, va trăi cu tine, şi te va săraci şi nu-i va fi milă.
8.
Dacă are nevoie de tine, te va linguşi cu fel de fel de vorbe şi-ţi va zâmbi şi-ţi va da nădejde.
9.
Va grăi ţie cele bune şi va zice: Ce-ţi trebuie? Şi te va îndatora cu ospeţele sale până ce-ţi va goli punga de două, trei ori şi mai pe urmă va râde de tine.
10.
După aceea te va vedea şi te va părăsi şi va da din cap în faţa ta.
11.
Ia aminte să nu te înşeli şi să nu te copleşească veselia ta.
12.
Când te cheamă cel puternic, fă-te ca şi cum te-ai feri şi cu atât mai mult te va chema.
13.
Nu te vârî, ca să nu fii dat afară, nici nu sta departe, ca să nu fii uitat.
14.
Nu lungi vorba cu el, nici nu crede cuvintelor celor multe ale lui.
15.
Că te va ispiti cu vorba cea multă şi, ca şi cum ar râde, te va întreba.
16.
Nemilostiv este cel care nu-şi ţine cuvintele, şi nu vei scăpa de rău şi de legături.
17.
Păzeşte-te şi foarte bine ia seama, fiindcă umbli spre căderea ta.
18.
Tot dobitocul iubeşte pe cel asemeni sieşi şi tot omul pe aproapele său.
20.
Oare se va însoţi lupul cu mielul? Aşa şi cel păcătos cu cel cuvios.
21.
Ce pace are leoaica cu câinele? Şi ce pace are cel bogat cu cel sărac?
22.
Vânatul leilor sunt asinii sălbatici în pustiu; aşa şi păşunea celor bogaţi sunt săracii.
23.
Urâtă este trufaşului smerenia; tot aşa şi bogatului îi este urât săracul.
24.
Pe bogat, când se clatină, îl reazimă prietenii; iar cel sărac, când cade, este respins de prietenii săi.
25.
Bogatul, când alunecă, mulţi sunt care îl sprijină; când spune cuvinte nebuneşti, îi dau dreptate.
26.
Cel smerit a greşit, şi toţi îl ceartă pe el; grăit-a înţelepţeşte, şi nu este băgat în seamă.
27.
Bogatul a vorbit, şi toţi au tăcut, şi cuvântul lui până la nori l-a înălţat.
28.
Săracul a grăit, şi zic: Cine este acesta? Şi de se împiedică, îl răstoarnă pe el.
29.
Bună este avuţia la cel care este fără de păcat şi rea este sărăcia în gura celui nelegiuit.
30.
Inima omului schimbă faţa lui ori spre bune, ori spre rele.
31.
Faţa veselă este semn că inima întru cele bune petrece; iar aflarea înţelepciunii cere cugetare cu osteneală.
