Numerele capitolelor din cartea curentă:
1
2
3
4
5
1.
Deci, lepădând toată răutatea şi tot vicleşugul şi făţărniciile şi pizmele şi toate clevetirile,
2.
Ca nişte prunci de curând născuţi să doriţi laptele cel duhovnicesc şi neprefăcut, ca prin el să creşteţi spre mântuire,
3.
De vreme ce aţi gustat şi aţi văzut că bun este Domnul.
4.
Apropiaţi-vă de El, piatra cea vie, de oameni într-adevăr neluată în seamă, dar la Dumnezeu aleasă şi de preţ;
5.
Şi voi înşivă, ca pietre vii, zidiţi-vă drept casă duhovnicească, preoţie sfântă, ca să aduceţi jertfe duhovniceşti, bine-plăcute lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos;
6.
Pentru că scris este în Scriptură: «Iată, pun în Sion piatra din capul unghiului, aleasă, de mare preţ, şi cel ce va crede în ea nu se va ruşina».
7.
Pentru voi, deci, care credeţi, (piatra) este cinste; iar pentru cei ce nu cred, «piatra pe care n-au băgat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului»,
8.
Şi «piatră de poticnire şi stâncă de sminteală» de care se poticnesc, fiindcă n-au dat ascultare cuvântului spre care au şi fost puşi.
9.
Iar voi sunteţi «seminţie aleasă, preoţie împărătească, neam sfânt», popor agonisit de Dumnezeu ca să vestiţi în lume bunătăţile Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa cea minunată,
10.
Voi, care odinioară nu eraţi popor, iar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu; voi, care odinioară n-aveaţi parte de milă, iar acum sunteţi miluiţi.
11.
Iubiţilor, vă îndemn ca pe nişte străini ce sunteţi şi călători aici pe pământ, să vă feriţi de poftele cele trupeşti care se războiesc împotriva sufletului.
12.
Purtaţi-vă cu cinste între neamuri, ca în ceea ce ei acum vă bârfesc ca pe nişte făcători de rele, privind ei mai de aproape faptele voastre cele bune, să preamărească pe Dumnezeu, în ziua când îi va cerceta.
13.
Supuneţi-vă, pentru Domnul, oricărei orânduiri omeneşti, fie împăratului, ca înalt stăpânitor,
14.
Fie dregătorilor, ca unora ce sunt trimişi de el, spre pedepsirea făcătorilor de rele şi spre lauda făcătorilor de bine;
15.
Căci aşa este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele bune, să închideţi gura oamenilor fără minte şi fără cunoştinţă.
16.
Trăiţi ca oamenii liberi, dar nu ca şi cum aţi avea libertatea drept acoperământ al răutăţii, ci ca robi ai lui Dumnezeu.
17.
Daţi tuturor cinste, iubiţi frăţia, temeţi-vă de Dumnezeu, cinstiţi pe împărat.
18.
Slugilor, supuneţi-vă stăpânilor voştri, cu toată frica, nu numai celor buni şi blânzi, ci şi celor urâcioşi.
19.
Căci aceasta este plăcut lui Dumnezeu, să sufere cineva întristări pe nedrept cu gândul la El.
20.
Căci ce laudă este dacă pentru greşeală primiţi bătaie întru răbdare? Iar dacă pentru binele făcut veţi pătimi şi veţi răbda, aceasta este plăcut lui Dumnezeu.
21.
Căci spre aceasta aţi fost chemaţi, că şi Hristos a pătimit pentru voi, lăsându-vă pildă ca să păşiţi pe urmele Lui,
22.
«Care n-a săvârşit nici un păcat, nici s-a aflat vicleşug în gura Lui»,
23.
Şi Care, ocărât fiind, nu răspundea cu ocară; suferind, nu ameninţa, ci Se lăsa în ştirea Celui ce judecă cu dreptate.
24.
El a purtat păcatele noastre, în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, murind faţă de păcate, să vieţuim dreptăţii; cu a Cărui rană v-aţi vindecat.
25.
Căci eraţi ca nişte oi rătăcite, dar v-aţi întors acum la Păstorul şi la Păzitorul sufletelor voastre.
