După ce am aflat ce este credinţa şi nădejdea, trebuie să ştim că pentru dobândirea mântuirii şi fericirii veşnice, credinciosul, pe lângă credinţă şi nădejde, are neapărată trebuin...
mai mult
În înţeles larg, dragostea este năzuinţa omului spre tot ce este bun şi frumos sau vrednic de dorit. Această năzuinţă este sădită de Însuşi Dumnezeu în firea omului, la creare, şi de...
mai mult
Dragostea creştină este puterea dumnezeiască revărsată prin Sfânta Taină a Botezului în sufletul creştinului, prin care acesta are năzuinţa adâncă şi curată către Dumnezeu, bunul său ...
mai mult
Dragostea este mai mare decât celelalte virtuţi: 1) prin izvorul ei, care este Dumnezeu. Căci Dumnezeu fiind El Însuşi „iubire” (1 In 4, 8), din nemărginită dragoste a creat lumea cu toate ...
mai mult
Dragostea creştinului trebuie să se îndrepte întâi către Dumnezeu, către poruncile şi legile Sale; apoi către aproapele şi, în fine, către sine însuşi, căci aceasta este porunca Mântui...
mai mult
Creştinul trebuie să-L iubească pe Dumnezeu, fiindcă Dumnezeu l-a iubit mai întâi pe el (1 In 4, 19) şi fiindcă Dumnezeu este Creatorul, Susţinătorul, Răscumpărătorul şi Binefăcătorul ...
mai mult
Aceasta înseamnă că creştinul trebuie să-I închine lui Dumnezeu toate gândurile, toate simţirile, doririle şi voirile sale, „să se mute cu toate puterile sufletului în Dumnezeu”[1] şi ...
mai mult
Creştinul trebuie să-l iubească, apoi, pe aproapele său, care este orice om, ca pe sine însuşi, fiindcă toţi oamenii sunt făcuţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi sunt fraţi în...
mai mult
Adevărata dragoste creştină trebuie să fie: 1) Fiască, nu din teamă de pedeapsă, nici pentru un folos oarecare; ci precum fiul îşi iubeşte părintele său, aşa să-L iubească şi creşti...
mai mult
Roadele cele mai de seamă ale dragostei sunt: 1) Ascultarea de poruncile lui Dumnezeu: „Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este cel care Mă iubeşte” (In 14, 21) - spune Mântuit...
mai mult