Zis-a iarăşi [avva Pimen]: „Scris este: «În ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa Te doreşte sufletul meu, Dumnezeule» [Ps. 40, 1] Fiindcă cerbii în pustie înghit multe jigănii târâtoare, iar când îi arde otrava, doresc să vină la ape, şi după ce beau se răcoresc de otrava jigăniilor. Aşa şi călugării, în pustie şezând se ard de otrava dracilor celor vicleni şi doresc sâmbătă şi duminică să vină la izvoarele apelor, adică la Trupul şi Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, ca să se curăţească de amărăciunea celui viclean.